De ceva timp, citesc în paralel 2 cărți: una din beletristică și una din psihologie. Și de puțin timp, mi-am propus să văd în paralel cu filmele actuale și filme mai vechi. Nu știu de unde a venit și și-a făcut culcuș în mintea mea acest moft cu filmele vechi, dar mă bucur. Filmele vechi au un ceva al lor. Uneori ne alină nostalgia care se ascunde ca o hoțomancă în cele mai umbroase unghere din noi, alteori ne restartează, ajutându-ne să ne redescoperim, odată cu poveștile din ele. Așadar dacă ești și tu în căutare de filme vechi și bune, uite, Silver Linings Playbook (2012) – Scenariu pentru Happy-End (2012) poate fi o alegere bună. De ce? Nu neapărat pentru subiect, căci e unul simpluț, ci pentru jocul actorilor principali. Și când spun asta, mă refer în mod special la Jennifer Lawrence în rolul lui Tiffany și Bradley Cooper, în rolul lui Pat. Desigur, nu e de neglijat nici rolul pe care îl joacă Robert De Niro, ca tatăl lui Pat, dar vreau să mă opresc doar asupra actorilor din rolurile principale.
Jeniffer Lawrence și Bradley Cooper sunt extrem de buni. Joacă fiecare replică cu patos și te fac să intri în povestea lor rapid. Și nu doar asta, dar începi și să-i îndrăgești. Pat este un fost profesor de liceu care a petrecut 4 ani într-o clinică destinată tratării bolilor nervoase. De unde boala? De la șocul pe care îl are după ce își prinde soția înșelîndu-l. Tiffany e o văduvă care și-a pierdut jobul din cauza faptului că s-a culcat la job, într-o singură zi, cu 11 colegi. De unde nebunia asta? Păi, moartea soțului o duce spre o depresie severă, și de aici întâmplarea nebună.
Așadar acești doi nebuni se întâlnesc la cina surorii lui Tiffany, și de aici începe povestea. Nu v-o zic, că nu asta urmăresc, ci să-i dați o șansă filmului să vă facă ziua faină. Pelicula surprinde destule subiecte interesante. De la povești despre trădare, iubire, viață de cuplu și de familie, până la speranță, altruism și regăsire de sine. Fiecare scenă te va surprinde plăcut. Pe alocuri vei râde, te vei întrista, vei lăcrima, poate, iar în final, așa cum aflăm din traducerea denumirii filmului, scenariul are un happy-end. Însă esența filmului nu rezidă în finalul filmului, ci în tot parcursul lui. E ca și o călătorie, care de multe ori e prețioasă datorită parcurgerii ei, și nu destinației pe care o are.
Vei vedea cât de mult contează să ai pe cine trebuie lângă tine, atunci când viața te îngenunchează. Vei vedea că pentru a ajuta pe cineva e nevoie în primul rând de dorință, iar apoi toate se așază așa cum trebuie, căci Binele nu rămâne singur niciodată. El atrage oameni și împrejurări întocmai pentru a se desăvârși lucrul ce trebuie să se întâmple. Așa e viața, croită neîntâmplător și deloc anapoda. Sunt multe lecții de viață în film. Te vor emoționa. Nu e un film banal. Dă-i o șansă, chiar de e vechi, nu e demodat. Problemele pe care le abordează sunt la fel de actuale și azi ca și în 2012 când s-a născut filmul.
Îți las aici și un link spre trailer-ul filmului, ca să-ți faci o idee despre el. Vizionare plăcută!
Dacă îți plac articolele noastre, poți să ne urmărești pe Facebook, Youtube, Instagram, sau să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Pe curând!
