Dacă ai poftă de călătorit cu mașina, TransBucegi este o șosea pe care trebuie să te aventurezi măcar o dată-n viață.
TransBucegi începe din drumul județean DN71 care face legătura între Sinaia și Târgoviște. Așa că, dacă ajungi prin zonă, nu rata șoseaua TransBucegi. 17 km te vei bucura de niște peisaje de poveste.
Și dacă faci călătoria pe TransBucegi, mergi și la…
Peștera Ialomiței și a ei Mănăstire
Totul e spectaculos aici.
Până să ajungi la Peșteră, după ce îți vei parca mașina, trebuie să parcurgi o parte din drum, pe jos.
Nu te speria, căci nu este mult de mers. Și în plus de asta, pe drum te vei bucura de o plimbare faină prin pădure. Aaa, și asta nu e tot!
Câțiva localnici au improvizat în aer liber un loc unde poți servi din bucatele lor alese. Nu ai cum să-i ocolești! Bulzul la grătar și carnea la ceaun cu mămăligă te vor zăpăci! Și ca fapt divers, sunt tare gustoase! Le-am degustat! Parol!
După acest mic „restaurant” în aer liber, drumul către Peșteră te poartă printr-o pădurice. După vreo 15 de minute de mers, răsare o pantă abruptă. După ce o vei urca, la capătul ei, se află Mănăstirea Ialomiței.
Mănăstirea Ialomiței se află la intrarea în Peștera Ialomiței.
Ea se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, în localitatea Moroeni, judeţul Dâmboviţa, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomiţa, la o altitudine de 1.530 m.
Odată ce vei pătrunde pe poarta mănăstirii, ți se va deschide sub privire o bisericuță și desigur, Peștera Ialomiței.
E o întreagă poveste în acest loc.
Se zice că la început mănăstirea a fost din lemn. Ea a fost construită în secolul al XVI-lea (1508-1509) și ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău.
În 1818 biserica arde și este reconstruită un an mai târziu. Actuala biserică din piatră, cea care te întâmpină la intrare, a fost construită în 1994, iar de atunci atrage anual mii de turiști.
Poziția în care se află mănăstirea, atrage ca un magnet. Asta este evident. Cât despre Peșteră, nu mai zicem. Trebuie să mergeți, să o cunoașteți la pas.
Peste 1000 de scări am urcat și coborât. Poate asta vă ajută să vă faceți o idee despre ce este Peștera Ialomiței.
Ceea ce știm noi, e că la finalul vizitării ei, genunchii ne tremurau ca salcia în vânt. Cred că a fost prima și ultima oară când am vizitat-o. De ce? Nu pentru că nu ne-a plăcut, ci pentru că „balamalele” nu ne vor mai ține să o mai curtăm încă o dată.
Una peste alta, Peșetera Ialomiței trebuie vizitată. Singura condiție este să aveți „mergătorii” buni.
Cam așa arată, prin ochii noștri, o fărâmă din Peștera Ialomiței și a ei Mănăstire.
Dacă îți plac articolele noastre și vrei să fii la curent cu toate noutățile, poți da like paginii noastre de facebook sau să ne urmărești pe Instagram.
