Dacă vrei să trăiești ceva inedit, e un loc în capitală unde poți face asta. Așa că, dacă ajungi prin București, vara de pildă, mergi la Muzeul Micului Paris. Muzeul funcționează într-o clădire veche din Centrul Vechi al capitalei și care cândva a fost o casă burgheză. Locul chiar nu e de ratat, mai ales pe timpul verii când spațiile indoor sunt de preferat plimbărilor sub soarele nebun din ultima vreme.
Așadar, Muzeul Micul Paris încearcă să reproducă atmosfera Bucureștiului când acestuia i se spunea Micul Paris. Și da, chiar a reușit. Chiar de la intrare în imobil te întâmpină un aer din acele vremuri. Lampadarele, mobilierul și muzica creează acel cadru de demult, când bucureștenii trăiau altfel.
E lesne de imaginat, când vezi exponatele muzeului, cât de specială trebuie să fi fost atmosfera în Micul Paris, în cadrul claselor cu un anumit statut social. Și prin casa în care se află acum muzeul, cu siguranță, cândva se auzea vorbindu-se doar limba franceză căci „limba română nu era îngăduită de la un anumit nivel social, fiind considerată drept o limbă a oamenilor simpli.”
Pe la 1900, în București trăiau ași bulgari, sârbi, albanezi sau croați, care comparând ţările lor din Balcani, aflate la vremea aceea încă în componenţa spaţiului oriental al imperiului turcesc, au găsit potrivit a numi Bucureștiul „Micul Paris”. Spiritul cultural francez pătrunsese în București rapid prin vestimentaţie şi limbă, arhitectură şi preocupări cotidiene. Toate acestea s-au datorat atât tinerilor valahi care veneau de la studii de la Paris, cât și imigranţilor – oameni de afaceri sau diplomaţi din Europa Centrală şi de Apus. Astfel, la 1900 Bucureştiul se diferenţia prin eleganţă foarte mult de oraşele balcanice, precum Sofia, Atena sau Belgrad. Așadar, zona din Centrul Vechi al Bucureștiului purta numele de Micul Paris.
Și aici, în zilele noastre, niște nostalgici ai vremurilor trecute au adunat de peste tot din București obiecte de uz casnic, mobilier, vestimentație, documente din vremea Micului Paris și le-au pus la dispoziția tuturor celor care vor să trăiască prin ele câteva clipe din acele timpuri.
Spațiile muzeului îmbină stilul francez și cel oriental-otoman specific interioarlor bucureștene din vrmeea Micului Paris, început de secol XX.
Nouă ne-a plăcut tare mult. Amenajarea muzeului, puțin cam aglomerată în unele spații, atrage. Nu mai știi la care să te uiți, atât de multe obiecte sunt. Dar sunt interesante, ai să vezi. Pe unele nu le-ai văzut în viața ta, iar de altele nici nu ți-a trecut prin cap c-ar exista.
Muzeul are în interior amenajat și un studio foto retro, așa că te poți costuma cu ce găsești în garderobă și să-ți creezi o amintire demnă de Micul Paris.
Una peste alta, nouă ne-a plăcut mult. Dacă guști cu plăcere vizitarea de muzee, Muzeul Micul Paris din București poate fi o alegere bună pentru a petrece ceva timp indoor, în București.
Dacă îți plac articolele noastre, poți să ne urmărești pe Facebook, Youtube, Instagram, sau să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Pe curând!
