De ce să nu mergi într-o drumeție pe munte doar în 2, de pildă spre Valea Mălăiești


Dacă te prețuiești cu adevărat și vrei să trăiești o experiență faină pe munte, când pornești într-o drumeție, asigură-te că ai lângă tine cel puțin 3 oameni.

Știi că atunci când pornești la un drum, de oricare fel ar fi el, neprevăzutul stă mereu la pândă. Dar chiar și așa, cât ține de tine, încearcă să-ți planifici drumeția cu atenție. De la bocanci și rucsac, alimente și apă de băut, șapcă și pelerină de ploaie.

O drumeție înspre munți te poartă uneori pe întinderi aparent liniștite, dar de unde pot apărea din senin dulăi periculoși, cărări împădurite de unde poate ieși Moș Martin, pe văi adânci și alunecoase sau goluri alpine unde norii și ploaia te pot surprinde când ți-e lumea mai dragă. Iată de ce, e bine să ai lângă tine oameni de nădejde cu care să-ți duci la bun sfârșit drumeția, indiferent de neprevăzut.

Și după ce îți vei fi găsit companioni buni, pornește la drum cu încredere și voie bună. Și dacă nu știi încotro, mergi spre Cabana Mălăiești. Nu pentru cabană, desigur, ci pentru drumul până la ea și priveliștea care te va întâmpina.

Dacă ne întrebi cum e traseul până la Cabana Mălăiești, noi am spune că e greu, dar dacă ești cu glezne întregi și mai puține kilograme, atunci s-ar putea să ți se pară ușor. Oricum ar fi, merită să faci acest traseu.

Noi am mers cu mașina până la Cabana Diham și de acolo am început efectiv traseul spre Cabana Poiana Izvoarelor – Pichetul Roșu (cunoscută ca și poteca  Take Ionescu).

O bună porțiune din traseu presupune urcare, destulă urcare. Și da, ni s-a părut grea și periculoasă pe ici colea, din pricina potecilor foarte înguste cu pământ afânat și alunecos.

Dar după adrenalină și vreo 4 ore de urcat și coborât, vine și premiul: Valea Mălăieşti se deschide ca o carte în faţa ta!

Toate urcările istovitoare, coborârile epuizante pe lanţuri bine înfipte în stânci, potecile înguste şi teama ascunsă în sân de Moş Martin se risipesc într-o clipă.

Dup ce ne-am bucurat de priveliști și am luat o gură bună de aer de munte, de la Cabana Mălăiești am pornit spre Râșnov, traseu marcat cu banda albastră.

Valea Mălăiești era un vis pe care nu credeam a-l mai trăi vreodată, din cauza gleznei care nu-mi mai dă libertate de mișcare ca odinioară. Și totuși am reușit. Când ai oameni de nădejde lângă tine, nu ai cum să dai greș. Orice vis poate deveni realitate.

Așadar, dacă vrei o drumeție către un loc de vis, pornește spre Valea Mălăiești. Nu o vei putea uita vreodată, atât de frumoasă e! Uite, îți lăsăm aici un mic filmuleț ca să te convingi.

Dacă îți plac articolele noastre, poți să ne urmărești pe FacebookYoutubeInstagram, s-au să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.

Pe curând!


0 comentarii
12 likes
Articol precedent: La pas prin cei mai vechi munți din România: Munții MăcinUrmatorul articol: Ce ne facem cu oamenii care nu au suflet adânc

Din aceeasi categorie

Adauga un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Despre noi

Suntem doi călători care, din drag de viaţă, oameni, locuri şi întâmplări, am creat acest blog să fie sursă de inspiraţie şi relaxare pentru aceia dintre voi care caută frumosul oriunde şi în orice creaţie a acestei lumi. Citeste mai mult

Categorii
Calendar
februarie 2025
L Ma Mi J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
2425262728