Dacă a viziona filme este una din bucuriile pe care ți le faci, atunci știi că ea te poate face cu un ochi să râzi și cu celălalt să plângi. Și dacă alegi să te dai în acest carusel care se numește film, atunci îți asumi și toate stările posibile prin care te poate plimba. Iar azi vreau să-ți zic despre un film greu, mare, extrem de trist și totodată moralizator. Este vorba despre filmul „Însemnări pentru fiul meu”.
Poate te întrebi de ce am ales să scriu despre un film extrem de trist. Păi, e simplu, pentru că oricând filmul poate deveni realitate, așa cum realitatea poate deveni un film, exact ca acesta despre care am ales să scriu.
Subiectul nu e nou, însă abordarea mi s-a părut specială. În câteva cuvinte, iată subiectul filmului: O familie este pusă la grea încercare prin boala terminală pe care o are unul dintre membrii ei, și anume, mama – miezul familiei. Așadar, boala este cea în jurul căreia se croiește povestea acestui film extrem de trist.
Dacă faci parte din categoria oamenilor care plâng foarte greu sau poate chiar simți să te eliberezi de emoții negative și nu știi cum, acest film este remediul perfect.
Știu, e posibil să te întrebi, de ce aș viziona un film extrem de trist? Păi, hai să-ți spun 4 motive:
- Chiar dacă subiectul e sensibil, el face parte din viață și noi din ea
- Filmul are la bază o poveste reală.
- Are multe vorbe, gânduri și povețe înțelepte!
- Îți călește sufletul și mintea!
Revenind la subiectul filmului, „Însemnări pentru fiul meu”, dincolo de boala terminală cu care se luptă o mamă, mai există ceva greu: un jurnal pe care aceasta îl scrie fiului ei. Ce poate scrie o mamă pentru fiul ei într-un jurnal, te las să descoperi vizionând filmul, pe care, te avertizez, s-ar putea să-l vizionezi printre lacrimi.
Ar fi atât de multe cuvinte de scris despre acest film argentinian, însă e atât de prețios, încât parcă nu vrei să-i iei din strălucire. Da, strălucire, pentru că regizorul reușește să spună povestea acestei mame, într-un mare fel.
Filmul e simplu și complex, apăsător și eliberator deopotrivă. Ți-l recomand, chiar dacă este cel mai trist film pe care l-am văzut vreodată.
Ici colea, vei avea parte și de câteva scene amuzante, dacă le pot numi așa, atât cât a putut scenaristul să strecoare prin ungherele acestei boli de care suferă personajul principal al filmului.
Filmul este presărat cu tot felul de replici pline de înțelepciune, iar ultimele 10 minute din film sunt cu adevărat memorabile. După ce-l vei fi vizionat, vei înțelege altfel că: „Nimic nu ține o veșnicie, nici înghețata, nici filmele, nici lucruile urâte, nici cele frumoase.” Și totuși este ceva care ruează mereu! Te las să afli, nu-ți zic ce.
Îți las câteva povețe din film și trailer-ul, ca să vezi dacă sufletul tău poate duce această poveste grea pe care cu greu o vei uita.
IUBEȘTE. PLIMBĂ-TE. CITEȘTE. PRIVEȘTE. ASCULTĂ.
ASCULTĂ MUZICĂ. DESENEAZĂ. ÎNVAȚĂ.
LUCREAZĂ. CĂLĂTOREȘTE. CONSUMĂ CU MODERAȚIE.
DOREȘTE-ȚI. PLEACĂ.
ÎN FINE, FĂ CE VREI TU!
Dacă îți plac articolele noastre, poți să ne urmărești pe Facebook, Youtube, Instagram, sau să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Pe curând!
