Cele mai frumoase povești se spun și se descoperă în brațele mamei, la gura sobei lângă bunici sau chiar în locul care zămislește povestea.
Despre o poveste descoperită într-un loc magic vrem să-ți spunem astăzi. Iar povestea începe în satul Miclăușeni din comuna Butea, județul Iași, la castelul Sturdza.
Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut și sunt numele de Palatul Sturdza, este o bijuterie arhitectonică.
Ca să ajungi la castel, de pe șoseaua europeană E583, trebuie să urmezi, preț de câteva minute, un drum care coboară spre o pădure. Drumul te pregătește pentru poveste. Ai să vezi. E un drum lin și are în el ceva mister. Așa am perceput noi drumul până la castel. Și când ajungi la destinație, chiar te simți ca într-o poveste.
Castelul te cucerește, mai întâi, prin arhitectura lui neogotică.
Povestea castelului începe în anul 1880, când se începe construcția lui care durează până în anul 1904.
Miclăușeni e un loc care îți amintește de Domnitorul Alexandru cel Bun. Hăt departe în timp, pe la 1400, se contura Miclăușeni, locul care găzduiește astăzi unul dintre cele mai frumoase palate ale Moldovei. Iată de ce e rost de poveste veche și faină, pe aici.
Noi am fost de 3 ori în acest loc, nu doar pentru farmecul lui, liniștea adâncă din parcul ce înconjoară castelul, ci pentru că am vrut să-l vizităm și în interior. Din păcate, la vremea când am fost era încă în restaurare.
Nu știm cum o mai fi acum în interior, însă chiar și pentru exteriorul lui, și tot merită să faci un efort să ajungi aici.
Am fost vara și toamna la castel și tare frumos a mai fost, dar credem că iarna totul se transformă aici într-un basm. Așa că poate nu ar strica să-l vezi în iarna asta care vine tiptil dar sigur.
Nu doar castelul de va încânta, ci și parcul amenajat în stil englezesc cu diverse specii de arbori ornamentali.
Responsabili de frumusețea castelului sunt George Sturdza (1841-1909) și Maria Ghica (1851-1937), fiica scriitorului Ion Ghica.
Castelul a fost în timpul Primului Război Mondial, spital militar, unde Maria Ghica și fiica acesteia, Ecaterina Cantacuzino, au ajutat răniții, ca infirmiere.
Mai apoi, castelul a fost devastat de soldații ruși, iar mai târziu, în 1947, Ecaterina Cantacuzino, neavând copii, donează castelul Episcopiei Romanului, cu scopul de a se construi aici o mănăstire de maici.
În 1953 comuniștii desființează așezarea de maici, domeniul intrând în proprietatea statului român.
Apoi, castelul devine depozit de explozibil, iar mobilierul din castel este luat de locuitorii din Miclăușeni și Butea.
Și povestea lui nu se oprește aici. În 1960 castelul devine Centru de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever. În 1968, de la o țigară aprinsă, izbucnește la castel un incendiu care arde ultimele piese de mobilier original ale castelului. Stingerea incendiului a salvat castelul, dar a distrus mult interiorul său.
În 2001, castelul este retrocedat Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, și în anul 2004 aceasta începe restaurarea lui.
Încă se lucra la el, când noi l-am vizitat noi, în vara acestui an și presupunem că încă nu s-a definitivat restaurarea. Chiar și așa, tot merită să-l vizitezi, dacă ajungi în Moldova, prin județul Iași.
Aici s-au filmat în anul 2003, de către regizorul Sergiu Nicolaescu, și câteva cadre pentru povestea filmului „Orient Expres” .
E multă poveste în Miclăușeni, iar castelul asunde încă în porii lui povești care merită descoperite.
Dacă îți plac articolele noastre, poți da like paginii de facebook sau să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Pe curând!
