Băi, ești prost?! Băi, ești nebun?!
Cum bine știți, această perioadă e aceea în care stai izolat.? Simplu și la obiect! Stăm bine cu teoria și cu programul zilnic pe care ni-l umplem cu diverse chestiuțe, numai să nu o luăm razna. Deunăzi, după vreo câteva bune de neieșit din casă, primesc o veste faină: o firmă de curierat a reușit în sfârșit să ajungă și pe strada mea cu livrarea mult așteptată, un puzzle de vreo 1000 de piese?, numai bun pentru diversificarea timpului petrecut acasă sau a trezirii minții adormite. Toate bune și frumoase! Mă blindez cu masca cea de toate zilele?, mă înarmez cu hârtiile valoroase și mă îndrept toată un zâmbet și-o floare către nenea curier. La ieșirea din bloc mă aștepta un covor bine amețit cu dezinfectant care instantaneu m-a ridicat direct la cer. ? Perfect! Toate sunt în grafic, când, dintr-odată, cu pasul pe care îl fac în afara scării de bloc pătrund într-o altă lume: soare, căldură, miros de primăvară și io ca un arici-pogonici care abia pășeam pe trotuar.? Măi, zici că mergeam pe sârmă, ca o balerină începătoare. Lentila de ochelari nu apucase a se înnegri când mă și lovesc cu privirea de eroul pe care îl așteptam de dinainte de sărbătoarea pascală. ? Mascat ca și mine, dar el pe fond negru, îmi înmânează coletul cu mâinile sale și ele mascate în același ton cu accesoriul feței. Atâta s-a fâstâcit și atât m-am fâstâcit în a păstra distanța unul de altul, încât Dumnezeu s-a îndurat de noi și a pus capăt momentului prin bucuria mea fără margini de a lua odată coletul și a fugi în casă să-l desfac dar și de dorința lui aprigă de a mai scăpa de un pericol, vreun posibil asimptomatic. Credeam că aici s-a terminat totul. Nu! ? Intrată în scara blocului, m-am întâlnit iar cu amețitul de covor care mi-a pupat tălpile încălțămintei. De data asta nu am mai fost balerină ci o bună patinatoare. Am ajuns într-un final în culcușul cel de toate zilele și exact cum bănuiți, a început și aici un alt episod interesant: dezinfectarea mea și a coletului.? Într-un final, năucită, mă așez pe canapea și îmi spun chiar așa: Băi, ești prost?! Băi, ești nebun?! Teoria ca teoria, dar practica ne omoară, și e abia începutul unei alte vieți.? Voi rămâneți așa cum vă știu eu, dragi prieteni, căci sunteți faini!?
