Măcar o dată în viață, sigur ai spus, „E târziu!” Ce ar fi, ca după acest „E târziu!”, spus poate prea tare sau prea încet, să te oprești nițel să vezi dacă într-adevăr chiar așa e. În fiecare „târziu” se ascunde ceva care a dospit zile și nopți și care e gata să se reverse în destinul fiecăruia dintre noi. Depinde doar de noi, ce vrem să învățăm din acest „târziu.” Eu?
- Am învățat târziu că liniștea mea e mai importantă decât orice frământare pentru sufletele care la prima adiere de vânt te-ar azvârli fără nicio remușcare.
- Am învățat târziu că sinceritatea nu stă în vorbe bine meșteșugite și ascunse sub zâmbete poleite, ci în brațe curate care, necondiționat, te îmbrațișează și te alină.
- Am învățat târziu că frumusețea unei clipe nu depinde de numărul de oameni din preajma ta, ci de comportamentul pe care-l au față de tine.
- Am învățat tărziu că prietenia adevărată se clădește, nu se cerșește, nu se negociază.
- Am învățat târziu că o mână care mângâie nu-ți face întotdeauna bine, așa cum o mustrare nu-ți face întotdeauna rău.
- Am învățat târziu că lucrurile forțate fac, într-o zi, să cadă măștile celor care joacă sub acoperire, așa cum lucrurile benevole fac din protagoniștii lor, oameni faini pe care ți-i dorești în preajmă.
- Am învățat târziu că emoțiile nu se pun pe tavă în fața oricui, ci doar în palmele celor care știu a le păstra și prețui.
- Am învățat că o zi ploioasă poate fi la fel de frumoasă ca una însorită, dacă realizezi că Dumnezeu te-a binecuvântat din nou să vezi zorii zilei.
- Am învățat târziu să mă iubesc cu adevărat, dar acum că am învățat, nimic nu-mi mai pare târziu. Mă înclin în fața acestui „târziu” fără de care nu aș fi devenit cea care sunt azi.
Și uite așa, niciodată nu e prea târziu pentru niciunul dintre noi!
Dacă îți plac articolele noastre, poți să ne urmăreștipe Facebook, Youtube, Instagram, sau să te abonezi la newsletter pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Pe curând!
