Unde să mai faci o drumeție?!

Unde să mai faci o drumeție?!

Cheile deschid uși dincolo de care descoperi sau nu ceva. 😉 Și pentru că eram dornici de o drumeție, am pornit către Cheile Vârghișului. Rezervația se află în județul Covasna, așa că te avertizăm de apariția unei imposibilități de comunicare cu oamenii locului. 😁 Dacă vei da peste unii amabili, prin semne și tot te vei înțelege cu ei, de nu, îți dorim succes! Noi am pornit drumeția spre Chei din comuna Vârghiș. O bună parte din drum o poți parcurge cu mașina, după care apariția unei poienițe pline de mașini îți va da de înțeles că ai ajuns la destinație. Aici un nene care rupe puțină română te întâmpină cu un chitanțier: taxă pentru vizitarea rezervației și pentru parcarea mașinii. Odată ce e făcută plata, poți porni liniștit la drum prin Chei, însoțit pe tot parcursul lor de Râul Vârghiș. Înainte de a porni la drum citiserăm despre ce ne așteaptă însă nu fu chiar așa, și când spunem asta ne referim la faptul că nu existau indicatoare pentru minunățiile pe care nu trebuia să le ratezi. De pildă de frumoasa arcadă din zona punții 2 sau  Peștera Gaura Tătarilor din zona punții 3, nu dai de ele dacă nu te încumeți să urmezi efectul de turmă, adică pe unde merg unii să te ții după ei, poate, poate dai de ce trebuie. Nu am vrut doar să traversăm punțile peste râul Vârghiș, ceea ce majoritatea făcea, am vrut să explorăm. 😉 Am plecat pe traseul marcat cu albastru și ne-am întors pe cel marcat cu galben. Chiar a fost o aventură, căci odată ajunși la capătul traseului albastru, responsabilii cu marcajul ne-au băgat în ceață. A trebuit să mergem o bună bucată de drum pentru a descoperi traseul marcat cu galben, cel de întoarcere în Chei. Așa că îți oferim un pont. 😉 Odată ieșit de pe traseul albastru, vei ajunge într-o poieniță iar de aici urci înspre dreapta pe un delușor, apoi pe un drum crestat de un ATV și ții a merge tot pe dreapta. Într-un final vei întâlni un bolovan vopsit în galben.🥴 Ești pe drumul bun, așa că mergi cu încredere. La capătul lui vei avea o priveliște de hău impresionantă, o să îți placă! Trebuie să îți spunem că traseul galben este unul mai greuț am spune, cu alei înguste, stânci alunecoase și prăpăstii nebune. A doua oară, eu călătoarea nu m-aș mai aventura. Însă una peste alta, Cheile Vârghișului merită parcurse pe îndelete și cu grijă. Peșterile, stâncile de calcar, versanții înalți și abrupți merită cercetați și explorați. Se spune că această rezervație naturală cuprinde cea mai mare populație de lilieci din țară formată din 19 specii. Noi am pătruns în doar două dintre peșteri însă nu am auzit niciun fâlfâit și nici n-am văzut vreo lighioană neagră cu aripi. La final de drumeție și traseu colorat în albastru-galben ne-am zis că am făcut o treabă bună venind aici. Merită să ajungi și neapărat să nu ratezi Peștera Gaura Tătarilor la care ajungi după ce vei urca un versant abrupt. 😉 Cheile Vârghișului merită tot efortul, durerile musculare și sudoarea trupului. Cam așa arată prin ochii noștri o fărâmă din Cheile Vârghișului.🙂

doicalatori

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *